Aderarea României la Schengen, decisă de raţiuni electorale

Cel mai probabil, la Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne de mâine se va decide amânarea accesului României la spaţiul Schengen. După toate informaţiile, Franţa, Germania , Olanda şi Finlanda se opun aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

Asta, în condiţiile în care oficiali europeni şi chiar politicieni români din toate partidele au recunoscut faptul că România şi-a îndeplinit criteriile de aderare la Schengen. Răspunsul la preconizata decizie JAI de mâine stă mai degrabă în politica internă a statelor care au decis că mai trebuie să aşteptăm până la aderare.

În primul rând, se observă în ultima vreme ascensiunea unor partide eurosceptice, de dreapta sau de extremă-dreapta care nu sunt de acord din principiu cu aderarea oricărui stat, la orice structură europeană. În cazul Olandei, lucrurile sunt destul de clare: unul dintre principalele partide aflate la guvernare este un partid de extremă dreapta, ce promovează o agendă anti-europeană. În Franţa, şansele de realegere ale lui Nicolas Sarkozy de la alegerile prezidenţiale programate pentru 2012, sunt ameninţate tot de ascensiunea unui partid de extremă dreapta. Iar în Germania, formaţiunea Angelei Merkel pierde alegeri după alegeri. Nici contextul economic precar european nu ajută fiindcă alimentează veşnica temere privind forţa de muncă din Estul Europei care ar ocupa locurile de muncă din Occident.

Ceea ce remarc la nivelul clasei politice româneşti este că există un consens în ceea ce priveşte criticarea blocării aderării României la Schengen. Lucru rar întâlnit în ultima vreme. Azi, atât Senatul, cât şi Camera Deputaţilor au adoptat o declaraţie critică la adresa deciziilor unor state membre privind amânarea aderării noastre. Voturile din Camera Deputaţilor care au dus la adoptarea acestei declaraţii sunt fără echivoc: 157 de voturi „pentru”, 13abţineri şi un singur vot „împotrivă”.

Chiar dacă instituţiile româneşti au spus că vor apela la diverse pârghii pentru a grăbi aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen, nu cred că ar trebui să ne facem mari speranţe din acest punct de vedere. Până la urmă, situaţia actuală şi nu numai ne-a arătat în repetate rânduri că astfel de acţiuni depind mai ales de voinţa internă, politică, economică şi electorală a unor state europene.